luni

M-a obosit teribil azi sa desenez o imagine si sa o fac sa para cat mai aproape de realitate. Era plata, culorile erau fade. Asteptam contrast si lumina, si nu reuseam sa gasesc. Am modificat cifre, am introdus alte unelte a caror ratiune nu inteleg( de ce un ecran cu o sageata reuseste sa faca lumina pe o poza). Surmenata de insuccesul intentiilor mele, am incadrat imaginile, le-am semnat – adica le-am dat nume, cu indice si cuvinte prescurtate. Le-am aratat apoi altora, ei pareau sa aiba un raspuns clar, care o vreme statuse pitit si in gandurile mele. Ai putea face colaj peste o poza reala. Ce simplu... am inceput colajul, am rotit camera, desi desenul animat din fata mea ramanea tot in doua dimensiuni. Am mai pus lumini, sau le-am stins - tot cifre, sau casute de bifat, ca la un test de aptitudini. In final, am declansat imaginea. Un singur click pe un buton ( tot ascuns in ecran, degetele mele tot pe cutiuta cu doua butoane si o rotita) si imaginea a inceput sa apara. Astfel trec minute, 5, 10, tu cu ochii atintiti in ecranul luminos, nerabdatoare sa vezi mica ilustrata terminata. Gata!

La montaña artificial más grande del mundo

The Berg
In Berlin.

toate panzele sus!

Olafur Eliasson a facut un design senzational - zic! - pentru un pod din Copenhaga. Aduce cu un vas cu vele, stalpii de sustinere sunt ca si un ghiu, randa, cablurile sunt scotele.
Podul va fi gata in 2012.

via dezeen